Șapte morminte din epoca romană și o groapă de reînhumare au fost cercetate la Agigea Nord, pe terenul pe care urmează să se lucreze la modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța. Anunțul a fost făcut de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), într-un comunicat preluat de Info Sud-Est. Complexele funerare sunt datate în secolele II–III după Hristos.
Ce au găsit arheologii
Săpătura este o cercetare arheologică preventivă, obligatorie înaintea lucrărilor, și a fost făcută de un colectiv al MNIR în punctul numit în proiect „situl nr. 4”. Potrivit muzeului, aici au apărut mai întâi șanțuri de lotizare, adică urme ale împărțirii terenului agricol din epoca romană în teritoriul cetății Tomis. În capătul de nord al suprafeței a fost identificată o parcelă funerară.
- morminte cercetate: șapte, plus o groapă de reînhumare;
- datare: secolele II–III după Hristos;
- tipuri: morminte în groapă simplă sau cu firidă longitudinală, dar și un mormânt cu nișe săpate în pământul galben;
- obiecte: boluri, străchini și căni din ceramică, opaițe, vase de sticlă pentru uleiuri parfumate, un ulcioraș cu gura trilobată și monede.
În nișele unuia dintre morminte au fost descoperite un opaiț și un fragment de statuetă, precizează muzeul.
Un puț de peste patru metri, probabil cavou de familie
Cea mai neobișnuită descoperire este un mormânt de tip puț. „Mai spectaculos este un mormânt de tip puț care ajunge până la 4,30 m adâncime față de nivelul de călcare actual. Din acest puț au fost săpate trei morminte în firide longitudinale – probabil suntem în fața unui cavou de familie”, transmite MNIR, citat de Info Sud-Est.
Într-un șanț aflat imediat la vest de morminte, arheologii au găsit o cantitate mare de fragmente ceramice, datate între secolele II și IV. Muzeul le leagă de „banchetele funerare” ținute în amintirea celor înmormântați acolo.
Cum arăta zona acum 1.800 de ani
„Descoperirile arheologice din Sitului nr. 4 reprezintă o mică imagine a vieții rurale din teritoriul orașului Tomis în epoca romană. Șanțurile reprezentau linii de hotar (limites) care separau parcele (loturi agricole) ce țineau de existența unui cadastru din epoca romană (centuriatio)”, arată muzeul.
Cu alte cuvinte, terenul de la sud de oraș era împărțit în loturi agricole măsurate, iar unele șanțuri despărțeau ogoarele de locurile de înmormântare. Tomis este numele antic al Constanței.
Șapte situri pe traseul lucrărilor
Descoperirea nu este izolată. Potrivit MNIR, aceeași echipă a făcut în 2025 diagnosticul arheologic al zonei afectate de proiect și a delimitat șapte situri și două zone de atenție. Traseul trece prin „unul dintre cele mai importante areale arheologice din zona sudică a Dobrogei”, pe teritoriul localităților Valu lui Traian, Constanța și Agigea.
Lucrările țin de proiectul „Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța – Etapa II”. Contractul de proiectare și execuție, în valoare de aproximativ jumătate de miliard de lei, a fost semnat de CFR SA în martie 2025 cu asocierea BAWI SRL – Swietelsky Construct SRL, notează Info Sud-Est. Durata estimată este de 37 de luni: șapte pentru proiectare și 30 pentru execuție.
Ce nu se știe încă
Comunicatul nu precizează când s-au încheiat săpăturile în situl nr. 4, unde vor fi păstrate și expuse obiectele și nici dacă cercetarea a modificat calendarul lucrărilor la calea ferată. Nu sunt date nici despre stadiul celorlalte șase situri.
